Ce ne poate învăţa coronavirusul despre măsurile de siguranţă necesare pentru aducerea unor mostre de roci de pe Marte?

NASA are în plan o multitudine de programe pentru studierea planetei Marte care urmează să culmineze cu trimiterea unei msiuni cu echipaj uman într-un orizont mediu de timp. Totuşi, până atunci, agenţia spaţială are în plan aducerea primelor mostre de roci marţiene pe Terra cu ajutorul roverului care va fi lansat în acest an. 

Acest scop ambiţios al NASA tinde să fie întâmpinat cu reticienţă mai ales în contextul situaţiile globale ale coronavirusului, unii specialişti, dar şi o parte a publicului, luând în calcul posibilitatea ca la întoarcerea pe Pământ, mostrele de rocă să fie purtătoarele unor patogeni periculoşi, notează Space.

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

Teorii, dar nu şi certitudini

Îngrijorarea legată de patogenii extratereştri nu este una nouă, în 1973, Carl Sagan a publicat ”The Cosmic Connection — An Extraterrestrial Perspective” în care îşi prezenta perspectiva asupra acestui scenariu: „Tocmai pentru că Marte este un mediu de mare potenţial interes biologic, este posibil ca pe această planetă să existe agenţi patogeni, organisme care, dacă sunt transportate în mediul terestru, ar putea face enorme daune biologice, o ciumă marţiană, un scenariu de tipul > dar invers. Acesta este un argument extrem de grav. Pe de o parte, putem susţine că organismele marţiene nu pot cauza probleme grave organismelor terestre, deoarece nu a existat niciun contact biologic de 4,5 miliarde de ani între organismele marţiene şi cele terestre. Pe de altă parte, putem argumenta la fel de bine că organismele terestre nu au evoluat nicio apărare împotriva potenţialilor patogeni marţieni, tocmai pentru că nu a existat un astfel de contact de 4,5 miliarde de ani. Şansa unei astfel de infecţii poate fi foarte mică, dar pericolele, dacă apar, sunt cu siguranţă foarte mari”.

John Rummel, cercetător Institutul SETI din California şi responsabilul de protecţie al NASA între anii 1986-1993 şi 1997-2006, explică faptul că în domeniul patogenior extratereştrii oamenii de ştiinţă operează doar cu presupuneri şi că, din această cauză, ar trebui să fie deschişi către orice soluţie care ar putea să împiedice contaminarea. De asemenea, el argumentează faptul că protocoalele de siguranţă implementate de către NASA ar trebui să permită studierea în siguranţă a mostrelor de pe Marte şi că posibilitatea studierii vieţii de pe Marte depăşeşte potenţialele costuri ale acestor măsuri de siguranţă.

Un raport înaintat către NASA de un comitet independent, care se ocupă cu regulile de protecţie planetară, sfătuieşte oicialii agenţiei spaţiale să pregătească un spaţiu special în care mostrele de pe Marte să fie studiată. Rummel este de părere că în posibilitatea în care o bacterie sau un virus de pe Marte are o evoluţie asemănătoare coronavirusului agenţia spaţială nu va avea timpul necesar pregătirii unor noi spaţii de studiere şi carantină.

O perspectivă mai largă asupra pericolului unui patogen extraterestru

Catherine Conley, cercetătoarea repsonsabilă pentru protecţia planetară pentru NASA în perioada 2006-2017 propune o perspectivă diferită, susţinând că formele de viaţă microscopice de pe Marte ar putea avea un impact redus asupra mediului înconjurător: „Dacă viaţa pe Marte există şi este adusă pe Pământ, este mai probabil ca aceasta să provoace efecte asupra mediului, cum ar fi algele care încălzesc apele din Groenlanda şi nu neapărat să fie un patogen uman periculos”.

Citeşte şi:

Anunţul lui Arafat despre un vaccin pentru coronavirus

Roverul Mars 2020 pregăteşte terenul pentru oameni pe Planeta Roşie

Următorul rover care va ajunge pe Marte va fi echipat cu un laser pentru studierea rocilor